Încerc a descălța de rimă poezia, prin miriști de asfalt o las a alerga, din teama, că ar prinde-a sângera, croiesc pantofi din albul de hârtie, prin anarhia timpului să-nvețe a rezista…
Valsează ritmul liber, ca la Doga… o, „gingașă și tandră” căutare, tu nici nu știi cât timp am irosit în umbra Lunii ce-și juca mirarea, cât încropeam accentul potrivit…
Cioplesc din trunchi, rigidă, prozodia, adeseori s-a plâns c-o împiedică-a zbura spre modernismul ce-și revarsă lăcomia, și-mi pare palidă, îi moare simfonia, dar călimara înmugurește făr-a contesta…
Mângâi penița ce aleargă ca nebuna, neobosirea ei mă prinde-a plictisi, căci am deprins lăuntrul cu furtuna, care-mi dicta acordul nelipsit cu șoapta Muzei, ca un chin de Crist…
Și uite-o, ca și Fenix, incarnată, fără de rimă, cu ritmul anarhist, aripă evadată din cătușa prozodiei, zâmbește cu doi dinți, de ametist: „Îmi plac pantofii albi și aripi dezinvolte!”
Nu mă intimidează al modei nou dichis, nici mă stresează libertăți comode, atâta timp cât mâna toarce-n vers trăirea sufletului bun, fidel Luminii! Aș vrea să nu-l trădăm pe EMINESCU, Poezie! 9 ianuarie 2022 Maria Botnaru
Din iriși se-adapă fâșii de toloacă, Palmele de cer peste ochi s-apleacă, Nucul îmi trimite șoaptele răscoapte Și-o cărare fierbe prafuri sidefate…
Am zburat de-acolo înspre zări deșarte De parfumul viei, clocotit în noapte, Am luat cu mine-un fir de busuioc, Oriunde să-mi poarte pace și noroc…
Mi-am țesut o ie de-orășean, credula, Am urcat pe tocuri talpa mea, fudula, Mi-am făcut icoană ceața împlinirii Și-am legat în nod glasul amintirii…
Visul mă ghiontește să nu uit de sat, De păduri, izvoare ce m-au alintat, Dorul clocotește spinii veșnic verzi, Urechea vânează copite de iezi…
Pantofu-i de piatră, ia e-n suspine, Satul nu mai pleacă, sângele îl ține… Făr-un nuc la poartă și-o toloacă sfântă, Sufletul dă-n rouă… ia-i tare strâmtă…
4 ianuarie 2022 Maria Botnaru Sursă imagine: internet
Deși a fost un an mai dificil aproape din toate punctele de vedere, poezia m-a făcut să nu disper, să fiu o luptătoare în sensul adevărat al cuvântului, să câștig lupta cu sinele meu sensibil, ce atât de ușor se lăsa pradă durerii! Poezia mi-a ajutat să înving fricile induse de pandemie și să-mi realizez visele, ce le tăinuisem deja în lădița trecutului. Dar ca să scriu poezie, am avut și am nevoie de sufletele însetate de frumos, pe care mi le-ați oferit cu generozitate, fapt pentru care Vă mulțumesc din toată inima!
La cumpăna dintre ani, sunt recunoscătoare lui Dumnezeu pentru copiii mei minunați, care mi-au fost alături, asigurându-mi un trai minunat și o iubire necondiționată, fapt care mă face să fiu mândră de ei. Mulțumesc Domnului pentru nepoții mei, unul mai deosebit decât altul. Ultimul a venit pe timp de pandemie, un Făt-Frumos, care crește văzând cu ochii și care la 9 luni a început a alerga. Sunt recunoscătoare copiilor Mihaela și Max pentru realizarea visului meu „de veacuri”, de-a păși pământul Americii și a-mi dădăci măcar câteva luni nepoțelul. Am vizitat orașul veșnic verde Seattle, am avut o vacanță de vis în orașul Los Angeles cu toate minunățiile ce-i aparțin, m-am bronzat pe plajele fierbinți ale orașului San-Diego și am văzut cu ochii mei cum se distrează lumea în orașul de vis, Las-Vegas. Intuiam eu, că America este deosebită, dar mirările au întrecut așteptările. Ce-i deosebește pe ei de noi? Zâmbetul larg, deschiderea și bunăvoința cu care te tratează oricine și oriunde. Parcuri imense, amenajate pentru plimbări, lipsa gunoiului chiar și în locuri aglomerate, buna funcționare a serviciilor comunale, testele Covid – gratis, compasiunea incomensurabilă față de semeni și, desigur, drumurile pe care noi le vedem doar în vis…
La finele anului 2021, sunt recunoscătoare lui Dumnezeu, că a revărsat Lumina în calea mea, prin oamenii Timpului, ce ne ghidează pașii pe făgașul împlinirilor! Onorată, mulțumesc Academiei de Literatură și Artă, România, președinte de onoare Excelența Sa George Călin (Ambasador cultural Convenția ONU-Geneva, poet, prozator, publicist, critic literar, editor) pentru conferirea Meritului Academic pentru anul 2021.
Mulțumesc Uniunii Culturale a Albanezilor din România, Președinte de onoare Domnul Baki Ymeri (membru al Uniunii Scriitorilor din România, poet, publicist, traducător, Directorul Revistei „Albanezul”, București) pentru conferirea titlului de Poetul Anului 2021 și pentru apariția în culegerea DARURI DIVINE, Amanda Edit, 2021, prefațată de Domnul Baki YMERI „Poezia Mariei Botnaru este expresia frumosului și a miracolului”.
O mare bucurie a fost participarea la Antologia de texte literare „Moștenirea Limbii Române”, editura Ro.Cart, București,2021, coordonator excelența Sa George CĂLIN, ediție îngrijită de Doamna Anca Elena CĂLIN, scriitor.
O mare onoare a fost și apariția în Dicționarul enciclopedic al scriitorilor români la începutul mileniului al III-lea „MILENARIUM”, editura „Armonii Culturale”, Adjud, Coordonator Domnul Gheorghe A.STROIA (poet, publicist, editor, directorul Revistei „Armonii Culturale”) editor- George-Nicolae STROIA.
Participarea la Festivalul-concurs de poezie, proză și grafică „Nicolae Dabija – Tăcerea răstignită” mi-a adus o diplomă de gradul II, iar evenimentul decernării a lăsat o urmă adâncă în sufletul meu!
Renumitele LECȚII de POEZIE, desfășurate de Societatea Culturală APOLLON, România, (membru al căreia am devenit în anul 2021)Președinte de onoare, Excelența Sa George CĂLIN, au fost zidul de care mi-am sprijinit sufletul în acest timp tulbur. Aceste realizări mă motivează și mă inspiră a păși în noul an cu planuri și vise noi.
Da, au fost și momente foarte triste, care m-au marcat și au dat naștere la o poezie în pas cu timpul. Uneori îmi era frică să deschid calculatorul, ca să nu aflu de durerea ce alerga spre inimile noastre ca un tăvălug fără frâu și fără îndurare. Am plâns, când au plecat poeți în floarea netrecută-n rod, Oameni pe care îi admiram, care-mi erau repere ale poeziei bune: Nicolae DABIJA, Ion ROȘIORU, Eduard ENE….
Un toiag de susținere a sufletului, românesc până-n măduvă, în acest an, mi l-a oferit și Domnul Călin GEORGESCU, scriitor, prin discursuri sau dialoguri (urmărite pe canalul www.youtube.com) cu personalități, ce dau un puls pozitiv acestui timp; prin înființarea asociației „PĂMÂNTUL STRĂMOȘESC”, ce are ca menire renașterea României.
Acum, la cumpăna dintre ani, să adunăm faptele frumoase și amintirile cu oameni dragi , care ne-au susținut în luptă, ne-au fost tricolor pe zidul deznădejdilor, ne-au apărat flacăra speranței și să pășim cu dreptul spre un an mai bun, mai norocos, mai rodnic și mai sănătos! Dar să nu uităm de cei triști, de cei flămânzi și de cei goi. Să nu uităm, că schimbarea începe cu noi, iar nepăsarea ne pedepsește.
Dragii mei, Vă mulțumesc pentru faptul, că sunteți prezenți în viața mea, că Vă aplecați sufletele asupra cuvântului meu, mă motivați și mă inspirați!
Cu gânduri, planuri și vise noi să primim în suflet Anul ce ne bate la ușă, să nu uităm că iubirea aprinde sori și stele, iar mila este un lucru firesc, nu o faptă eroică… Să punem în capul mesei sănătatea și să-i purtăm cinstea cuvenită, ca să nu se mai repete Apocalipsa prin care am trecut!
Să ne iubim Țara, Neamul, Limba, să conviețuim cu celelalte popoare în respect reciproc, în pace și înțelegere, or aceasta este menirea Omului pe Terra! LA ANUL ȘI LA MULȚI ANI, OAMENI FRUMOȘI!
Mai scâncesc la prag alergări smerite, în bocancii vechi și-n tunica serii, ar rămâne, însă Steaua le promite odihnă plăcută pe brațul uitării…
Albe, neobosite aripi visătoare, mi-au furat dorințe, să le ducă-n Ceruri și de-o săptămână umblă-n sânge care pline cu colinde, albe flori de ler-uri…
Rumen, Crăciunelul, ține-n frâu ispita, lângă Maica Domnului nu poți fi doar pită, bradul cu parfumuri casa muruit-a, lustruită-i pana, suflarea-i grijită…
Pregătită-i ieslea, proaspăt este fânul, mieii-n abur cald prind a o-ncălzi… îngerii mei dragi, buna și cu bunul, ca-n copilărie… vin a sfătui…
Candela suspină… dorului sting schija… brațele materne curg dintr-un apus: „Dormi, copil cuminte, Cerul poartă grija, să se nască-n pace pruncul său, Iisus…”
Timpul se revarsă, clipa înnoiește… mulțumesc prezentul ce m-a încăput, țipătul de Prunc, în colind, sporește, Steaua arde Sus… vine-un început!
Pruncule Iisus, crește-ne speranța și ne-nvață-a merge pe timpuri câinești, ia Planeta-n brațe, vindecă-i credința și, din suflet, Doamne, să nu te clintești!
24 decembrie 2021 Maria Botnaru Sursă imagine: internet
Eu aud! Voi auziți, frații mei, români iubiți?! Maria Botnaru
Auziți, cum hăulesc buciume-n Carpații ninși și din piscuri cum roiesc fulgii de o horă prinși, cum din cetina de brad curge verde-a neuitare: „leru-i ler, florile dalbe…” mir pe suflet, împăcare…
Auziți, cum răbufnește marea Neagră disperată și pe maluri cocoțată cu catarge noi ne-așteaptă, să le umplem cu dureri, cu suspine, supărări, să le ducă, fără-ntors, peste nouă mări și țări…
Auziți, cum ne imploră căprioare însetate, s-aruncăm de pe izvoare lacătele încuiate, cum se tânguie semințe în hambarele bătrâne, chemând palmele române din străinele țărâne?
Auziți, cum Cerul plânge, de pătatele canoane, când cu buze-nsângerate ne atingem de icoane…? cum-n acest infern, Maria îl grăbește pe Iisus, să ne-aducă mântuirea pentru tot ce am distrus…?
Auziți, cum Steaua LUI inimile ne deșteaptă și cu brațe de lumină ne arată calea dreaptă, nu spre ordini mondiale, spre trezire, întregire, căci creștinii-s zămisliți pentru pace și iubire.
Eu aud!!! Voi auziți, frații mei, români iubiți, cu speranțele rodite, întru Dumnezeu uniți, să ne ținem de Iisus pe cărări, de beznă, ninse, Calea Lui și Adevărul sunt și astăzi neînvinse!
Trebuie să recunosc, sunt un om fericit! Este nespus de plăcut să primești la prag de sărbători o înaltă apreciere – MERITUL ACADEMIC 2021- din partea Consiliului de onoare al Academiei de Literatură și Artă, președinte de onoare Excelența Sa George Călin, poet, prozator, publicist, editor și un promotor neobosit al culturii nu doar în România, ci și în Basarabia. ONORATĂ, mulțumesc pentru încrederea acordată!
Slavă lui Dumnezeu, care trimite în calea mea Lumina prin Ambasadorii excepționali!
Felicitări fraților de condei, care au primit înalta distincție! Doresc tuturor sănătate și sărbători luminoase!
IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU 