Crucea de Ană…

Crucea de Ană mi-e mană cerească,
Cu toamna vieții învăț să mă-mpac,
Dă-mi, Doamne, putere să fiu un copac,
Vlăstarii din trunchiul meu să rodească…
Spre inima-mi verde revarsă lumina,
Să țes clorofilă vlăstarilor mei-nepoței
Și fă sănătatea, ca seva, să curgă prin ei,
Atunci fericită și tare îmi este tulpina…
Durerea, ce-n ramul fragil își caută hrană,
Și sporii meniți să atace frunzelor vâna,
Le-ascunde-n izvorul, ce-l bea rădăcina,
Din cremene este crucea de mamă.
Să vină pe urmele mele nepoții doriți,
Fă pacea regină pe-a lumii grădină
Și crucea susține-o cu braț de lumină,
Atunci vei avea o planetă de Ane cu pui fericiți.
12 octombrie 2022 Maria Botnaru
Minunatul tablou aparține Maestrului român Alexandru Darida, SUA, Chicago