Arhive lunare: septembrie 2016

Versuri noi: Crepuscul

Crepuscul Amurgul iar, ca un copil,  își caută  alin în casă, Cu pasul leneș și subtil se urcă, doamne, și pe masă, Îl văd neastâmpărat și blând cum brațele și le întinde Și-n valul transparent, de vid, c-o moleșală mă … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 14 comentarii

VERSURI NOI: Al zorilor asalt

Al zorilor asalt Grăbiți, se varsă zorii pe palma de cărare, parcă-aruncă-n iarbă stropi-mărgăritare din ploaia ce sfințește fruntea dimineții, s-o prindă cei harnici, s-o cânte poeții…   Albul îmblânzește umbrele sure și pe geam își unge urmele obscure, asaltând … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 8 comentarii

150 de ani de la naşterea poetului şi gazetarului transilvan, George Coșbuc

Octavian Goga despre poporul român: „În albia de jos însă unda a rămas limpede și pură”.  Discurs la Academie despre George Coșbuc. 150 de ani de la nașterea poetului și gazetarului transilvan. La 20 septembrie 1866 se naste George Cosbuc … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 1 comentariu

VERSURI NOI: Și din drag, și din regrete…

Și din drag, și din regrete… Hai alină, menestrele, strunele, ce sună-a tângă, Lacrimile vin rebele și drept inimă… s-o frângă. De vioară umăr prinde,  dulce, versul urce-n șoapte, Foc ațâță cu arcușul…  să arunc tristeți în noapte.   Potolește-înțepenirea … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 2 comentarii

VERSURI NOI: Pe strada timpului

Pe strada timpului  Copăcel, pe vârful degetelor, am alunecat confuz din poala floroasă a mamei, aterizând plăpând pe strada timpului…   Trecutul l-am alergat continuu,  jumătate de secol distanță clipele aveau numai ochi și urechi, drumul grăbea nesfârșit…   Prezentul … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 2 comentarii

Autumnală stare…

Autumnală stare… De ce-mi trimiți aripă, tu soartă trecătoare, Când soarele răscoace, tomnatic, rodul mare, O lasă unei frunze, de ramu’-i despicată, Ușoară, încă-o clipă, s-o poarte, împăcată.   Ce să mai caut colo, unde se naşte steaua, Un vis … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 6 comentarii

VERSURI NOI: EGEEA FANTASTICĂ

EGEEA FANTASTICĂ Însetată, simfonia măriii răsună la fel ca glasul tău, când mă poartă pe aripa visului. Rebele, valurile, cu frânturi de note înspumate pe creste, înlănțuindu-mi coapsele în fiori de picături multicolore, înșiră clipele pe firul din infinitul sărutului. … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 3 comentarii