Arhive pe autori: tighinaromaneasca

Versuri noi: Netăcerea răzvrătită

Netăcerea răzvrătită Maria Botnaru                           Clipe trec prin Noi rebele, machiindu-și agonia, Peste fricile de ceară ung, ca bază, nostalgia, Farduri împrumută verii, iarba, razele și macul Le … Continuă lectura

Publicat în PROZĂ | Lasă un comentariu

Versuri noi: Veșnicia de Mamă

Veșnicia de Mamă Maria Botnaru Doar acasă… azurul poartă straie perfecte, O fântână pândește buza arsă de sete, Podul gârbov aține râul supt de-alegare, Și, visată, m-așteaptă cea mai lungă cărare. Doar aici… casa este fudulă cu noi termopane, Tabla … Continuă lectura

Publicat în DEDICAŢII POETICE, POEZIS | Lasă un comentariu

Versuri noi: Să învățăm!

Să învățăm! Maria Botnaru                 Să învelim cu această zi de vară speranța ce-n aripă-a-nmugurit, să învățăm din maci a fierbe-n pară, când timpul are palme de granit… Să învățăm din grația tulpinii … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | Lasă un comentariu

Versuri noi: Știu… Cred!

Știu… Cred! Maria Botnaru Știu, vremea urzește cătuși de răbdare și umblă prin gânduri cu pasul scăzut, speranțe-ofilite le calcă-n picioare, neliniști îngroapă în oase și lut… Îmi roade din gând orice semn de-ntrebare, rupând manuscrise în care-am urzit cetatea … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | Lasă un comentariu

Versuri noi: Putere și armonie sufletească!

RUSALII BINECUVÂNTATE, DRAGI PRIETENI! Putere și armonie sufletească! Maria Botnaru Cu rugă de-nviere ne-am hrănit răbdarea, Când încercările ne-au invadat cărarea, Credința-n Tatăl, Fiul său și Duhul Sfânt, Ne-a fost toiagul ce-a salvat acest Pământ! Pogoară, Sfânte Duh, ațâță-n luturi … Continuă lectura

Publicat în FELICITĂRI ŞI OCAZII, POEZIS | Lasă un comentariu

Versuri noi: Ce dovadă vrei?

Ce dovadă vrei? Maria Botnaru                             Timpule, ce nu-ți ajunge, oare, Ari și ari obrazul meu cu nepăsare, Sunt ostașul ce slujește cu credință, Arma mea-i cuvântul … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | Lasă un comentariu

Versuri noi: Auzi?

Auzi? Maria Botnaru Auzi, cum pădurea își leagănă ramu-n suspine, Ghețarii-și preling veșnicia din piscuri bătrâne, Cum, arși de-nsetare, își mângâie nuferii delta secată, Iar, nouă, aripa se naște, din ou, aplecată…? Nu vezi, cum și-adună puterile glia străbună, Să … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | Lasă un comentariu

Versuri noi: Tabloul fericirii

Tabloul fericirii Maria Botnaru De mai… o ploaia cu bulbuci imenși răscoală Un ocean de picături ce-și întețesc porniri, Rup zdențe fragede din flori căzute-n pară Și cutelor de suflet mângâie răstigniri… Solemn, talanga tunetului țipă-ntâia oară, Vestind potopul încălzirii … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | Lasă un comentariu

Versuri noi: OSÂNDĂ

OSÂNDĂ Maria Botnaru Caldă, lumina mă ia cu asalt din rece deochi, Suavă, marama-nflorită mi-o unge pe ochi, Cu-aripa de flutur mă-nalță-n răsfățul mirării, Să-mi smulgă amorțirea din lanțul oftării. Potop de magnolii agață de sufletul meu, C-un roi de … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 3 comentarii

Versuri noi: Un timp…

Un timp… Maria Botnaru                     Un timp al clipelor ce se adapădin palmele secundei explodate,sub teascul gândurilor dezlânateși, nesfârșită, a lacrimii agapă… Un timp al întrebărilor spre sine,ce sfredelesc „comorile” din … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | Lasă un comentariu