Arhive pe autori: tighinaromaneasca

Versuri noi: Palma ce-ți scrie poeme

Palma ce-ți scrie poeme Flămând, un timp de dor se cerne În palma ce îți scrie neobosită, Stă Luna s-o admire-nțepenită Și-i picură lumină rece-alene… Ce fericite, însăila cândva, poeme, Cu azuriu tivindu-le-nsetată, Când sfâșia minuta zbuciumată, Suindu-și baricade-a contravreme… … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 5 comentarii

Versuri noi: Săndăluțele cu rouă

Săndăluțele de rouă Irișii sorb de primăvară-nghesuire, Mirări pornesc să-nlăcrimeze ochiul, Neogoite doruri deznoadă nostalgia Sandalelor de rouă, ce-și caută iar locul. Ah, cum aș vrea să rup, ca dintr-o pâine, Bucăți de suflet, să-nfloresc cărarea Și să le spun … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 2 comentarii

Versuri noi: Boala veșnicelor Ane

Boala veșnicelor Ane Aceeași, Ana, însetată de visare,Cu inima grijită pentru zidul ruinat,Cu stânga-nfiptă în covata cu-aluat,Iar dreapta, înțepenită de scrisoare… În trupul ei o pace-și zburdă locul,Pe frunte-i doarme Luna-ngânduratăȘi atât de des o prinde-ncoronatăDe împăcări, ce-și sapă-n cute … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Versuri noi: PĂUNESCU, Lumina Eternă

PĂUNESCU, Lumina Eternă Afară vara dă în pârg tăcută,Lăutru-mi ard ninsorile câinești,Apasă fruntea o deșeartă luptăȘi inima-i bolnavă că lipsești,Cu „Flacăra”, să zgâlțâi lumea asta,Din letargie neamul să trezești,Să legi cu versul tău Luminii coasta,Ce au știrbit-o timpuri ostășești…E tot … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , | 2 comentarii

Versuri noi: Mi-e teamă!

Mi-e teamă! Rezemat e miezul nopții de un cer brodat cu stele, Cu un ochi privește luna înspre temerile mele Și-mi zâmbește a dojană, când tresar ca un copil, Ce își clatină povara pe piciorul stâng, fragil… Primăvara-i transformare și … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | Lasă un comentariu

Versuri noi: MAMA – LUMINA ETERNĂ

MAMA – LUMINA ETERNĂ  Steaua ta mă ghidează cu Lumină eternă, vorba-ți saltă pe buze, plămădită de suflet, ciocârlia ascult cu, trează, urechea maternă și în talpa-mi furnică urma ta, prinsă-n umblet… Îți sunt umbra de vis, ce-ai zidit cu … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 2 comentarii

Versuri noi: Dimensiunea clipei

Dimensiunea clipei               Îmi clocotește-a vară-n călimară, cu maci îmbujorată e cărarea, fierb stânjeneii movul a povară, c-un azuriu umplută-i depărtarea… Suspină-a trezire-un greier rătăcit, pe-un scai necopt croindu-și drum, e ochiul său minuscul … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | Lasă un comentariu