Arhive lunare: septembrie 2017

Ecuația vieții Măcinați de gânduri, ca două pietre tocite de vânturi, despicați de ploi, cu un fulger împărțit la doi, răstigniți de soartă  la răspântia deciziilor ce nu așteaptă, și-au croit câte-o poartă, noi puncte cardinale pe hartă,   El –  în sudul efemer, iar … Continuă lectura →

Autumnală stare Pline, nopțile de vis, benevol, aș vrea să-i dau și acele liniști verzi ce privirea-mi alintau, aș mâna cu zel cocorii și nici nu i-aș jindui, de m-ar înțelege toamna, cum vreau a o stăvili.   Către cer … Continuă lectura →

Virusul tinereții Contaminată cu lumina versului, deplin, cu al cuvântului lăstar, de împlinire, în spasme, fierbere lăuntrică, declin, un virus încurabil dă în mine prelungire.    Acut și fără voie, în zori de zi, tocmește, în trupul ce mai zace-n … Continuă lectura →

Cupa fericirii Ca alte toamne își va face datoria, o cupă mare-mi va servi pe săturate, nu doar va adia a chin melancolia, destulă, știu, va fi în marea jumătate.   Cu gustul sec, visări neîmpăcate, le va topi-n vârtej … Continuă lectura →

Prin iubire Al toamnei suflu îmi rănește ochii, în creier cuibărește gândul amorțirii, pe murmur lin, ce îngânau, ieri, plopii, azi  vântul risipește verva despărțirii.   În sprijin trist las tâmpla pe cărarea ce lacrima o sapă-n plină alergare, albastrul … Continuă lectura →

Suflet românesc Răsucit, se toarce gândul, ca un fir fragil de ață, un văratec cald ecou e a toamnei dimineață, îndrăzneață, încă plină, raza prinde a topi,  crudul verde, pe alocuri, cearcă-n iarbă-a se piti.   Stoluri se căznesc cocorii, … Continuă lectura →

Complezența toamnei Despicat de-o rază pală, geamul își umbrește fața, tulburat de-un timp ursuz, gândul își amână viața, ieri potecile de vis  încrustau pe suflet jarul, azi, cu dimineața-n gene, toamna-și scrie calendarul.   A  prins ochiul primul foșnet îngrelat … Continuă lectura →

Se crapă de nou anotimp Avalanșa zorilor îi sfințește cu albul calea.   Universul smulge din brațele nopții ziua, înecând această văgăună de lume cu ea, reușind a-i pune capac dintr-o fâșie de cer albastru (celelalte culori nu mai prind … Continuă lectura →