Arhive pe categorii: POEZIS

Atelier poetic

In memoriam: Cât nenoroc!

Cât nenoroc! Ard lumânări… fuioare de jale în lună ridică, Durerea răzbește prin ochiul ce lacrimi înspică, Noaptea sloboade norii de ploaie spre libertate, Gândul, cu lavă de dor, învie chipul tău, frate… Titanic, sfâșie zâmbetul tău, gătit de plecare, … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 4 comentarii

Versuri noi: Dintotdeauna magică…

Dintotdeauna magică…                               Dintotdeauna magică, dai clipei aspirată ogoire Și picuri, peste așteptări, nemăsurat, potopul de curaj… Cum înverzești răscrucile, ce te-au cerut drept gaj În … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 2 comentarii

Versuri noi: Aromele de liliac iar dau năvală…

Aromele de liliac iar dau năvală… Aromele de liliac iar dau năvală în mine, Îmi colorează ochilor sclipiri, ce ai golit de tine, Comoara mea, de alinări, din lipsa-ți risipită, Își umple liniștea cu gingășia lor, deosebită. Ca dezvinovățire, puterea … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 3 comentarii

Versuri noi: Am curaj!

Am curaj! Cât vor naște așteptări nopțile cu magia visării, Sfârtecând limpezimea din lumina iertării, Tulburând lin de zbor din a somnului zare, Amintiri fără loc… fără timp… și fără cruțare? Hăcuind greu hotar între ieri și un mâine tomnatic, … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 2 comentarii

Versuri noi: Și astăzi…

Și astăzi… Uneori plouă-n suflet sfidări necuprinse, ning trăiri ce pictează cenușă pe soarele vieții, moara dragostei macină cicatrici redeschise, iar capcane de ceți sar pe ochi dimineții… Alteori peste plin de răbdare se umple paharul, mor din fașă noi … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 2 comentarii

Versuri noi: Binecuvântare

Binecuvântare Pe tâmple soarele își potrivește întâia rază, un azuriu, sculptat perfect, îmbie ochii a sui pe scara cu fuiori de nori ce grațios planează, când, fragede, plămăzi din alb, de ram i-ar alipi…    Hălăduiesc încă în vis  griji … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | Lasă un comentariu

Versuri noi: Simțirea românească e neclintită-n noi!

Simțirea românească e neclintită-n noi! Cu dor, azi, inima hrănește clipa de-așteptare, ‘Nălbește cicatricile din răni de nepăsare, Ce le-au săpat regimuri pe setea de visare, Frățesc, același soare, de peste Prut răsare. Deși nu e cu plinul norocul ce-și … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 3 comentarii