Arhive pe categorii: POEZIS

Atelier poetic

Versuri noi: Hei, timpule!

Hei, timpule! În rotungirea zilelor nu ai asemănare, iar clipele îneci cu setea de-alergare, cu provocări aride-mi umpli calendarul, de unde, timpule, ai învățat amarul?   Încerci a cuibări a frigului sclipire în ochii ce mai fierb a verii fericire, din … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | Lasă un comentariu

Versuri noi: Inima mea

Inima mea În palmele sufletului tău, inima mea și-a răstignit sângerarea zilnică, orbită de infinitul orizontului descoperit, zâmbind soarelui, pe care l-ai înfipt în largul ochiului ei, mirat… nu te grăbi, iubite, să-ți pietrifici căușul deschis, înmugurește-ți degetele, să  inunde … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 9 comentarii

Versuri noi: Maree de suflet

Maree de suflet Primăvara noastră a trimis solie Corăbii cioplite din grea nostalgie, Cu privighetoarea ce zori destrăma Și un-senin, cât cerul, ce ochi inunda.   Cufere-a tixit cu amintiri de soi, Ferecând trecutul cu lacăte noi, Praful despărțirii, ogoit, … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 1 comentariu

Versuri noi: Pe urma frunzei…

Pe urma frunzei… Atât mă copleșește finețea-i colorată, Când, genial, penelul pe verde copt și-l poartă, Încât mă doare clipa, când harul mi-e inert, S-o prind într-un tablou cu brumărel perfect.   Îmi răscolesc cuvântul, să-i laud armonie, Și îmi … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 2 comentarii

Versuri noi: Ce-și dorește sufletul?

Ce-și dorește sufletul? Cuibărită-n os și-n vene, frigul să-l domesticească, Vara își  mai plimbă-n ele arșița, să le-ncălzească. Cât de supărată-am fost pe-al ei jar neomenesc, Azi  o caut ca pe-un leac, pentru tot să-i mulțumesc.   Cerul și-a cojit, … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 4 comentarii

Versuri noi: Cum să mă ascund de toamnă?

Cum să mă ascund de toamnă? Unde să-i alung tristețea, când pe viu mă hărțuiește Și în ochiu’-mi sapă cuibul, de senin mi-l pustiește, Încât verdele-i pălește, parcă n-a fost crud și fin Și de-o viață, ce îl port, îl … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 2 comentarii

Versuri noi: Magia toamnei

Magia toamnei Măcinați, topiți de vise mătăsoase, Ruinați de amintiri și dulci, și dureroase, Alintați peste măsură de al verii rai,  lumesc, Ne-ntristează pasul toamnei distructiv, firesc…   Harnici, cântărim și hăcuim un ieri ratat, Melancolici, suspinăm de rana timpului … Continuă lectura

Publicat în POEZIS | 9 comentarii