Versuri noi: DE CE?

DE CE?

De ce trimiți cântările prin mine,
Când știi, că le suspin, de ce mă ierți?
De ce mă ocrotești de ale morții roți,
Când benevol m-arunc sub ruginite șine…?

De ce trimiți val de ispite și păcate,
Să mă scufunde-n grota lașității,
De ce zidesc iubirea necondiționată,
Când mănăstirea-i un locaș al răutății…

Prea-poate nu vezi, Doamne… afurisite,
Blesteme cotropesc planeta, ce-ai creat,
Iar legile, ce pentru fericire le-ai lăsat,
De la vlădică… la opincă-s pângărite…

Știu, șerpi de fum ți-au oblonit privirea
Sau poate cu iertările te-am inundat,
Dar, uneori, mă iartă, simt, c-ai fi uitat,
În palma iudei sau a morții, Omenirea…

Atâți „de ce” îmi macină azi firea
Și-atâtea întrebări îmi rod penița,
Dar neclintită-n sânge port credința,
Că, Doamne, stăpânești Tu, Omenirea!

26 iulie 2022

Sursă poză: internet

Acest articol a fost publicat în POEZIS și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.