SCRISORI DE DRAGOSTE ALE CELEBRITĂȚILOR(3): ALFRED DE MUSSET

SCRISORI DE DRAGOSTE ALE CELEBRITĂȚILOR(3)

ALFRED DE MUSSET

imensitatea iubirii cu maria botnaru
Te iubesc încă… George. În patru zile vor fi trei sute de leghe între noi, de ce n-aş vorbi deschis? La această distanţă nu mai există nici violenţe, nici crize de nervi; te iubesc, te ştiu lângă un om pe care il iubeşti şi, totuşi, sunt liniştit. Lacrimile curg şiroaie pe mâinile mele în timp ce îţi scriu, dar sunt cele mai calde, cele mai scumpe lacrimi pe care le-am vărsat. Sunt liniştit, nu e un copil, epuizat de oboseală, care îţi vorbeşte acum. Simt soarele, pe care îl văd la fel de clar în inima mea, cum este el pe orbita sa. N-am vrut să-ţi scriu înainte de a fi sigur de mine; s-au petrecut atâtea lucruri în acest sărman cap! Din ce vis straniu mă trezesc! În această dimineaţa m-am plimbat pe străzile Genevei privind prăvăliile: o vestă nouă, o frumoasă ediţie a unei cărţi englezeşti, iată ce atrăgea atenţiunea. M-am văzut într-o oglindă, am recunoscut copilul de altă dată. Ce ai făcut tu, sărmană prietenă? Era acolo omul pe care voiai să-l iubești? Aveai zece ani de suferință în inimă, aveai de zece ani o sete neștiută de fericire, și era acolo trestia pe care voiai să te sprijini! Mă iubeai! Sărmana mea George! Asta m-a făcut să freamăt! Te-am făcut atât de nefericită! Și ce nenorociri teribile eram gata să-ți provoc! Voi vedea mult timp, sărmana mea George, această față îngălbenită de veghile care s-au aplecat douăzeci și opt de nopți peste căpătâiul meu.

Te voi vedea mult timp în această cameră funestă, unde atâtea lacrimi au curs! Sărmana George! Sărman drag copil! Te-ai înșelat! Te-ai crezut iubita mea și n-ai fost decât mama mea; cerul ne-a făcut unul pentru altul, inteligențele noastre în sferele lor înalte, s-au recunoscut ca două păsări de munte, au zburat una către cealaltă, dar strângerea a fost prea puternică: e un incest cea ce am comis noi. Și iată, uica prietenă a mea, am fost aproape un călău pentru tine, cel puțin în acest ultim timp: te-am făcut mult să suferi, dar Domnul fie lăudat, ceea ce puteam face mai rău, n-am făcut. Oh, copilul meu, tu ești frumoasă, ești tânără, te plimbi sub cel  mai frumos cer din lume, sprijinită de brațul unui om al cărui suflet e demn de tine, minunat tânăr! Spune-i că îl iubesc și că nu-mi pot reține lacrimile gândindu-mă la el. Ei bine, nu te-am lăsat în seama Providenței, nu ți-am retras mâna, de care aveai nevoie pentru a fi fericită! Am făcut poate, părăsindu-te, lucrul cel mai simplu din lume, dar l-am făcut, inima îmi crește în ciuda lacrimilor mele. Aduc cu mine doi stranii însoțitori, o tristețe și o bucurie fără sfârșit. Când vei trece Simplanul, gândește-te la mine George, va fi prima oară, când spectrele eterne ale Alpilor se vor ridica în fața mea cu forța și calmul lor. Sunt singur în cabrioletă, nu știu cum se poate reda cea ce încerc. Îmi pare că acești uriași îmi vorbesc, din toate uriașele piscuri, de mâna Domnului. Nu sânt decât un copil, mi-am zis, dar am doi prieteni mari și ei sunt fericiți.

Scrie-mi, George! Fii sigură, că mă voi ocupa de treburile tale. Prietenia mea nu-ți va fi nicicând oportună. Respectă această prietenie mai arzătoare ca iubirea, este tot ce e mai bun în mine, gândește-te la aceasta, este creația Domnului. Tu ești firul care mă unește iar cu el, gândește-te la viața care mă așteaptă.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în LUCRĂRILE ALTOR AUTORI, SCRISORI DE DRAGOSTE ALE OAMENILOR CELEBRI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s