Versuri noi: Printre arșițe spâne

Printre arșițe spâne


În zăpezi biruite scociorăsc mărturii
Despre omul sărac, dar bogat în copii,
Despre neamuri, ce-n roi, brodau bucurii,
Sub un cer luminat cu-aspirații-făclii…

Răscolesc în tăciunii timpului, calzi,
Cheia hazului pur, ce-n luturi mustea,
Caut pacea în ochiul ce zarea spărgea
După roiuri albastre, de fluturi nomazi.

Luna plină, ce veselă-n leagăn se da,
O rechem la furat de cireșe amărui…
Acel țărm, nepoțelului drag, să-l descui,
Cer Divinului, azi, cheia păcii să-mi dea,

Să ascund ochiul dulce în oaza senină,
Ca să-l apăr de viruși, război și dezastre,
S-sudă Kremlinul și-ai lui frați de năpaste:
„De potop, nici-un înger nu poartă vreo vină!”

… norii-și mână cirezi spre pășunile terne,
Prin gurița de înger se dezlănțuie hazul,
Cu șiraguri de perle să-mi orbească necazul,
Printre arșițe spâne, însetate de lacrimi materne.


30 iulie 2022 Maria Botnaru
Sursă poză: internet

Acest articol a fost publicat în POEZIS și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.