Versuri noi: CRUCEA MULȚUMIRII

CRUCEA MULȚUMIRII

Nu doar cuvântul are, de daltă, bunul rost,

cu sufletul la gură, cioplid cântări de pace,

nu doar lumina lui, cu bucurii, îmi coace

anafora-mpăcării în rugile de post.

Tăcerile-balsame își ung, pe suflet, rostul,

când gura jinduiește a blestema smochinul,

ce spre îngenunchere roditu-și-a preaplinul,

să-mi tulbure adâncimea, ce o colindă postul.

Ți-am fost atât de oarbă a te vedea în cale

și-atât de asurzită la șoapta de măslin,

Am fost-o pată a beznei pe Marele-ți velin,

Ce-mi lumina simțirea în răsărituri pale…

Dar crucea mulțumirii își urcă-n piept alaiul,

să calc prin suferință, întru-a simți ce-i Raiul.  

17 decembrie 2021   Maria Botnaru