Versuri noi: Știu… Cred!

Știu… Cred!
Maria Botnaru

Știu, vremea urzește cătuși de răbdare
și umblă prin gânduri cu pasul scăzut,
speranțe-ofilite le calcă-n picioare,
neliniști îngroapă în oase și lut…

Îmi roade din gând orice semn de-ntrebare,
rupând manuscrise în care-am urzit
cetatea renașterii, poduri de floare,
pe maluri de Prut, ce-n suflet, demult, s-au unit!

Cătușa-ncercării poate fi o iznoavă
de vremea cea rea prin care-am trecut,
dar sângele fierbe de-a timpului grabă,
amânarea e rana pe-a Neamului trup…

Cred, liniștea mării furtuna o coace…,
Căci sângele, apă, nicicând nu se face!
9 iunie 2020

Acest articol a fost publicat în POEZIS. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.