Versuri noi: Ploaie albastră

Ploaie albastră

 

Desculță, talpa se alungă-acasă,
Talanga brazdei sună de arat,
Albastră ploaia-ncinge gura arsă
De setea dorului nebun, de sat.

Și plouă, plouă stins, a rugăciune,
Icoana dorului răsare peste pat,
Să murmure a cânt înțelepciune,
Prin ochiul mamei verde, înrourat.

Lumina plouă-a foșnet de hârtie,
Ard stele noi, în vise îmbrăcate,
Genunchii se-nvelesc cu poezie,
Un infinit în pieptul meu se zbate.

Alină ploaia albastre lutării,
Din care-adolescenții sapă munți,
Împrumutându-și aripi fumurii
Din umerii părinților cărunți…

Doar iarna mușcă tălpii zvârcolire,
Încolăcindu-i dorului dezastru,
Mângâi cu pana ploaia de iubire,
Înnebunită dup-o gură de albastru…

8 februarie 2019 Maria Botnaru                                                                                                       Sursă imagine: internet

Acest articol a fost publicat în POEZIS. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Versuri noi: Ploaie albastră

  1. macalder02 zice:

    Poezie frumoasă să se bucure în această dimineață însorită.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.