Versuri noi: 200 de ani…

200 de ani…

200 de ani ne târâm pe sub cer
cu bocancii de plumb și cătușa de-oțel,
200 de ani între zbor și mormânt
cu ochii-n pământ, dar cu dorul fidel…

200 de ani cu-al răbdării cuțit
în gâtleje înfipt, să nu cerem dreptate,
200 de ani… un infern răstignit
pe izvorul luminii, să nu vrem libertate…

200 de ani prea orfani de o mamă…
ce așteaptă cuminte să-i revină copii,
200 de ani îndopați cu sânge, ca vamă,
din iubirea de frate, ce ne scrie la vii…

200 de ani cu-n vis orb, de-ntregire,
Doamne, nu ne minți, că mai suntem inapți!
200 de ani prea nedemni de iubire…,
atunci dați-ne otravă, de ne țineți de frați!

Mai ușor, poate, ar fi, lăcrimând a privi
palma dragă de cer peste gardul cu spini
Și-a-nvăța zi de zi a visa…, a zidi…, a iubi…
sub ciubota rusească… printre inimi de câini…
27 august 2018 Maria Botnaru

imagine: http://www.facebook.com

Publicitate