Versuri noi: Clinchetul chemării

Clinchetul chemării

 

 

 

 

 

 

 

Încerc să potrivesc
acestei dimineți cerceii
azurii ca cerul
masivi ca dorul de tine
neastâmpărați ca visele

răgușită
după cupa de rouă rece
sorbită cu poftă
ciocârlia-și solește ifosul
umplând cu solo
jocul între „da” și „nu”

cerceii pornesc dansul,
alternând pasul de vals
al viselor
cu poziția de drepți
a crucii de gânduri…

doar îndrăzneață
furtuna inspirației
poate sfărma monotonia
simfoniei de marți
cu cerceii ei jucăuși

menirea dimineții
e să potrivească
perfect podoaba
sufletului
ce așteaptă
clinchetul chemării…
17 iulie 2018 Maria Botnaru

Reclame
Acest articol a fost publicat în POEZIS. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.