Versuri noi: Miroase a vară gând de tine

Miroase-a vară gând de tine

Alei, ce pașii ne-au cules, trimit mereu regrete,
Suave amintiri mai torc pe ghem de vis fragmente,
Deși în trup, cu pas domol, colindă-o resemnare
Și dorul și-a mascat dureri c-o dulce hibernare.

Miroase-a vară gând de tine cu munți de flori povară
Și ochii își alungă-n dans scântei ce nu au seară,
Străpung în larg de dimineți săgeți de soare încinse
Și luna-nvinge nori semeți cu carele de vise…

Un timp al cântecului plin din cer ne-a fost sortit,
Ce cu lumină ne-a hrănit și versul împlinit,
Pe cât de scurt al vieții dar, pe-atât de magistral,
Incât rămas-am ca doi cuci să înfruntăm amar…

Singurătăți nu mi-au învins elanul hărăzit
Și versul prinde nerv destul în pieptul de granit,
În tot ce scriu, în tot ce fac cu ochiul tău măsor
Și-aripile, ce mi-ai croit, sunt lacome de zbor!

De suflet chin sunt amintiri ce deapănă regrete
Și-alei, ce pașii ne-au cules, renasc în vis fragmente,
De cum dureri și-au îmbrăcat tăceri de hibernare,
Sub lespezile de granit macii se-neacă-n floare.

17 decembrie 2017 Maria Botnaru

Sursă imagine: Google.com

Publicitate