Volută noului an
Anii grăbiți gonesc spre înalte hotare,
nu mă întreabă din ce-mi storc visare,
nu mai ascultă-al meu păs răzvrătit,
nu le mai pasă, cât am trăit și am iubit.
Munți n-am urnit, din ce aș fi obosită,
pruncii-au crescut, de ce-aș fi chinuită?
N-am cutezat să rup din ceruri stele,
m-am mulțumit cu bruma de avere.
Clipelor rare nu le-am barat alergarea,
le-am dezghiocat pe nimicuri, lipsă-i cruțarea,
la fericire-am visat, ca toți, nebunește,
dar, încrezută pe soartă, n-am fost orbește.
Tare-am vrut suflet să port de izvoare,
dar hărțuiesc până azi îndoieli trecătoare,
De multe frici ce s-au tot cuibărit în privire,
mă îndoiesc, că se luptă spre izbăvire.
Încă un an își va țese volută-n spirale,
nu va-ntreba din ce îmi voi stoarce visare,
nu va opri, când planuri ar fi să urzec,
ce i-ar păsa, de exist sau trăiesc…
N-am încotro, sunt om din carne și oase,
viața-i un dar, cu rele, cu bune… foloase,
ce să-i dau anului, ce iar va goni în neștire?
Vise-n poeme… și cred că, mai multă iubire!
6 ianuarie 2017 Maria Botnaru
Acest articol a fost publicat în
POEZIS și etichetat
an nou,
anii,
copii,
iubire,
Maria Botnaru,
munte,
om,
stele,
versuri,
vise,
volută. Pune un semn de carte cu
legătura permanentă.
IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU 
Nu sunt surprins de cât de bine acest poezia ta. Este o plăcere pe care am bucura enorm.
Vă mulțumesc mult!
Minunate versuri de început! Să fie anul plin cu vise-mplinite, schiţate apoi în rime dăruite nouă!
Mulțumesc mult, dragă, știi că prețuiesc mult cuvântul tău. Să ne ducă anul pe poteci de împliniri!
Foarte frumos! O minunată creație îmbinată cu nostalgie și iubire. 🙂
Mulțumesc mult!
Noul an să vă aducă multă fericire şi împliniri, să ne bucurați pe mai departe cu frumusețea versurilor dumneavoastră!
Mulțumesc mult, dragă Anna, urările sunt binevenite. Să aveți un an cu sănătate și realizări!