Versuri noi: Ce-aș fi…?

Ce-aș fi…?

imensitatea iubirii cu maria botnaru

Ce-aș fi, de m-aș  întoarce pe linia vieții

din palma, ce-a cules sfârșit de dramă?

Nu-mi presura pe gânduri cenușile tristeții,

Trecutul nu mă-nvie, ci sapă-adânc de rană.

 

Abea încep să-nfrupt, de liniște, o zare,

Reanimez iar visele, ce mi-au adus năpastă,

Ia degetul din rană, un fluier dau sfidare

vieții ce așteaptă s-o văd cât e de fastă!

 

Nu voi mai îngropa în palma mea pustiul,

Pe linia vieții fac loc doar fericirii,

Prin toamne mă voi scurge, cum s-ar goli potirul,

Cu ierni voi încălzi sonetele iubirii…

 

Ce greu mi-e dat să-nvăț ce-nseamnă neiubirea…

Pe un sărut frivol am vrut să-nalț Iubirea…

19 august 2016    Maria Botnaru

Acest articol a fost publicat în POEZIS. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Versuri noi: Ce-aș fi…?

  1. Mari zice:

    Uaauu ce versuri frumoase!

  2. Cu mulțumiri pentru un oaspete harnic! Să aveți spor și inspirație continuă!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.