Avântul…

   Avântul…

imensitatea iubirii cu Maria Botnaru

  Tot  începutul pornește dintr-un vis… Cât e de plăcut să planezi pe aripile visului, descătușat de prejudecăți, de opiniile altora, de legile ce ne ghemuiesc întro ramă, de rănile ce ne chinuie cu roiuri de amintiri…  Visăm continuu și cei mai hotărâți le realizăm, adică ne-am împlinit visul – „norocoșii”, alții hărțuiți de îndoielile, care, de fapt , nu sunt altceva decât niște piedici, suferă eșecul – „nenorocoșii”.

Cel mai interesant este însă faptul, că toți uităm începutul, acel grăunte de vis, și venerăm sfârșitul, împlinirea… sau plângem eșecul, insuccesul, fără a înțelege, că esențial a fost avântul sufletului în a cuteza.

În miez de vară  să Vă copleșească cel mai minunat vis și să fiți norocoșii!

11 iulie 2016    Maria Botnaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în PROZĂ. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Avântul…

  1. Georges 2679 zice:

    Superbe la photo et le texte..bonne soirée

  2. L’élan, douce tempête de l’âme

  3. Mulțumesc pentru vizită! Minunată apreciere elanului! Toate gândurile senine!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s