C H E M A R E
În verde crud, mustos ai îmbrăcat chemarea,
În macii sângerii aprins-ai viu culoarea,
În cer senin, sublim mi-e înecată vatra,
Cu soiuri mii, de flori mi-ai presărat ograda.
Salcâmilor ai stors din ramuri nori-petale,
Cu albe, straturi lungi, țesut-ai a ta cale,
Pe teiul-adormit aprins –ai lumânări,
Firave și gălbui, pentru minuni de seri.
Și n-ai uitat de cântec, știi a mea slăbiciune,
Ți-ai pus în poala verde cântările pe strune,
Până și cucul, grav, mi-a numărat zelos
Mulți ani ce voi trăi în pace, luminos.
Cred, ai gătit și marea în peruzea și soare
Și muntele se-ntreabă, de ce nu vine, oare,
Ci eu, legată sunt de-o palmă de pământ
Cu amintiri și vise, și-un simplu legământ…
Dar azi m-am prins ispitei, te așteptam la prag,
Să vii cu flori și cântec, vară, pe-acest meleag!
2 iunie 2016 Maria Botnaru
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Similare
Și o să vină vara, cu frumuseți-șirag
Cu gânduri de lumină, cu bucurii, cu…drag…
Mulțumesc mult pentru vizită, ieri venise cu „frumuseți-șirag”…, azi plouă cu căldarea, încât zici, că s-o fi răzgândit…
Mulțumesc și eu…Dar și ploaia face parte din șirag…Și cât de minunat apare apoi curcubeul – zâmbetul lacrimilor ploii!…
Belles fleurs et beau poème….bises et bonne soirée
