VERSURI NOI: IMPERFECȚIUNE

IMPERFECȚIUNE

Imensitatea iubirii cu Maria Botnaru

Superb, îți ia privirea … de vrajă-i e  culoarea!

Rebel, un strop de ploaie-i fortifică splendoarea,

Dă pieptului vigoare, pare de vis parfumul,

Și-i rege-al florilor, el, trandafirul, unul.

 

 

 Petela-i poartă jocul, cu zel catifelată,

Tulpina sa țepoasă, paradoxal, arată,

Surprinzător contrast, ambiguă minune!

Oriunde, cu-a ta culpă,  ești imperfecțiune!

 

 

Dar despletind privirea, ce ți-o împotmoleşte

Cu albul ignorant sau roşul ce-i zvâcneşte,

Să nu te prinzi splendorii, ce lesne înrobeşte,

Nevinovată, ghimpii, în palme, și-i opreşte…

 

 

Greu de-nțeles și omul, repaus, stare n-are,

Aleargă( cu preget?) după superb, savoare,

Când liliacul, crinul poartă parfumuri rare,

Un trandafir cu ghimpi e certa-i exprimare…

 

 

De ce-ar fi o-ntrebare un decalaj de floare,

Nici omul nu-i perfect… eroare și mai mare!,

Nu-ncape absolutul în firea trecătoare,

Când Soarele, de-i veșnic, zidit-e la-ntâmplare,

 

Căci, harnic, petala din  muguri o crește,

Ofrandă s-o dea unui nor, ce cu gheață rănește…

În toate și-n tot paradoxul își dă afirmare

Sau, poate, chiar el dă vieții ardență, mișcare…

4  aprilie  2016        Maria Botnaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în POEZIS. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la VERSURI NOI: IMPERFECȚIUNE

  1. marieliane zice:

    très beau texte, et supebe image. Amitiés. Roberte

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s