VERSURI: Descumpănire…

Descumpănire…

imensitatea iubirii cu MARIA BOTNARU

Prinși, ca fluturii, în dansuri eronate,

Lumina, ce orbește,  ne pare libertate,

Multicolore vise, vorbe, mustindu-și mierea,

Cum poți a le nega, când rostul li-i plăcerea?

 

 

Purtată-n gol, aripa concepe-n lunga viață,

În crinul florentin finețea că-i pulsează

Sau ce-i nedumerirea în ochi, sculptați de ceară,

Când roșul trandafir va înțepa să doară?

 

,

Nu e de vină cerul, că ne-ngropăm în chin,

Pășind pe alte urme, ne consolăm – destin!

Să irosești o viață din care să culegi

înțelepciuni din felul, cum ți-a fost dat s-alegi?

 

Ca șarpele, viața, la stânga, la dreapta, virează,

Ca la Kierkegaard disperărea, ușor agasează…

Pe ce să-și clădească speranța  în zborul său, discret

 Un suflet sensibil, candid, al unui poet?

29 ianuarie 2016    Maria  Botnaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în POEZIS și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la VERSURI: Descumpănire…

  1. Frumoase postari(eu te urmaresc ,ma poti urmari si tu,iar daca vrei sa ma recomanzi la altii)

  2. Aliosa zice:

    Buna seara doamna Maria Botnaru !
    As vrea sa scriu mai multe
    dar teama mi-e ca scriu degeaba
    versurile domniei tale sunt deosebite
    facand sa ofileasca si balada …………………………………………
    Va multumesc pentru vizita facuta pe modestul meu blog ! 🙂
    Cu cele mai curate ganduri va daruiesc virtual

    O seara de duminica cat mai placuta alaturi de cei dragi dumneavoastra ! 🙂
    Cu respect,
    Aliosa.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s