SUSPIN ROMÂNESC
Între vis și realitate,
între dor și compromis,
între ziduri de cetate
iar aripa mi s-a prins.
Intre adevăr și goale,
vorbe spuse de netoți,
cu promisiuni banale,
umiliți suntem de toți!
Plâng bătrânele țărâne,
inculpate făr’ soroc,
când vom împlini, române,
visul, marele noroc?
Un blestem ne e povară?
Dezmembrați, vom izbândi?
Hoții ne gonesc din Țară,
Când și cum ne vom uni?
Așteptăm să înțeleagă
cel de ieri ne-a ocupat,
că istoria ne leagă
printr-o limbă într-un stat?