VERSURI NOI: Momentul lacrimii

Momentul lacrimii

Nu-mi stinge nici o lacrimă,

de nu le vărs acum,

o suferință maximă

mi-ar face fruntea scrum.

 

Pierdută, cea de ieri,

 n-o condamna grăbit,

ea, arșița de seri,

 ușor mi-a domolit.

 

Atât cât sunt fierbinți,

nu mi le ogoi,

lipsiți de suferinți,

știu, ochii-ar împietri.

 

Le lasă-n voia lor,

să curgă-n râușor,

că-n ochiul, plin de dor,

demult port un izvor.

 

12 martie 2015  Maria Botnaru