NOSTALGICĂ GLUMĂ…
Melancolică e frunza, se desparte de-al său ram
Și tristețea ei ursuză se înghesuie la geam,
Deși toamna e mănoasă, ba cu cețuri, ba cu ploi,
Doamne, fă, te rog, să vină iarăși vara pe la noi!
Vreau pe plaja din Sozopol să rămânem doar în doi
Și un vânt sărat, șăgalnic să nu-încapă între noi,
Să ne-mbie, pân-la spume, valul să-l îmbrățișăm
Și de soare să ne frigem, ca nicicând să nu-l uităm.
Și-apoi nopțile acelea, când și luna amețea
De-un pafum îmbătător, ce-n văzduh suav plutea,
Sus, pe bolta arcuită s-oglindeau stelele-n mare
Și dorințelor încinse le croiau pe cer cărare…
Cât de dulce a fost vara pe un mal ca de poveste,
Rupți de grijile de-acasă, pe-albăstrimi de val, celeste,
A plâns marea la plecare… și-am luat-o-n vis cu noi,
Uite de-asta, Doamne dragă, cer minunea din Sozopol înapoi!
8 octombrie 2014 Maria BOTNARU
