VERSURI NOI: DULCE MĂMICĂ

DULCE  MĂMICĂ

imensitatea iubirii cu Maria Botnaru

Cu somn uşor, de mare preţ e clipa irosită,

Desfaci aripa de vitează rândunică,

Să-l ţii şi-n vis sub caldă apărare,

Scâncetul lui îţi pare tragedia cea mai mare…

 

Incă nu-l înţelegi, grimasa lui – prilej de frică,

Cu un strănut îţi naşte-o panică de rămurică,

Ca frunza tremuri la boarea de vânt mică,

Vlăstarului fragil să-i dai cu picătura din lăptică…

 

Şi nu te curţi de fel, de harnică furnică

Ai pasul obosit si uiţi de noaptea mică,

Pe față trandafirii desfac petale aromate,

Când buzele finuţe zâmbesc-a sănătate.

 

Nu e o haină soarta de mămică,

E un destin cu zbor de pasăre voinică,

Nu-ţi ajung zile, clipele sunt numărate,

Pentru copilul tău treci culmi nemăsurate.

 

De azi nu el, ci tu,  în palma lui, cea mică,

Te-învârţi ca titirezul întreaga ziulică,

Ce trecător e greul şi boala ți-o despică

Guriţa lui, când cheamă: „O, dulcea mea mămică!”

copil_cu_jucarie-1

18 iunie 2014  Maria Botnaru 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în POEZIS. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s