VERSURI NOI: FRICA DE-A IUBI

FRICA DE-A IUBI

imensitatea Iubirii cu Maria Botnaru

Secate, ca izvoarele,  par vise ne-mplinite,

Fără parfum  suav, petale ofilite,

Un crâng uscat cu păsări adormite,

Femeile, ce pe nedrept, nu sunt  iubite.

 

Priviți-i ochii  grei de încordare,

În ei tristețile și-au împletit cuibare

Și norii unui chin de așteptare  

Umbresc oglinda vie, sclipitoare.

 

Dor buzele, în lipsa focului de sărutare,

Un arc le prinde zâmbetul  în gheare,

De-ncearcă-un fir timid să mai strecoare,

Grimasa lui îngheață…  cer uitat de soare.  

 

Sărmanul corp, ca pomul, veștezește

Și sufletul, ca stânca, împietrește,

Și-n nopți,  tortura macină cu disperare,

În val de lacrimi spală desaga de răbdare.  

 

Nu e război și n-a pierit sămânța de bărbat,

Din frica de-a iubi ții umărul plecat,

De unde, cerule? De ce le-ai blestemat?

Aspră pedeapsă-n toate femeii neiubite ai lăsat…

8 aprilie 2014         Maria Botnaru

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în POEZIS. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la VERSURI NOI: FRICA DE-A IUBI

  1. ane zice:

    Unora le este frica sa-si arate afecţiunea,chiar dacă iubesc, din cauza fricii.

  2. Nu oricine este în stare să iubească. Atunci când iubeşti nu ai nici frică şi nici stavile în cale, fiindcă aşa cum se spune, iubirea este oarbă. Doar cei care nu simt decât atracţie fizică au reţineri şi teamă fiindcă instinctiv, chiar dacă recunosc sau nu, ştiu că păşesc pe un teren instabil din care s-ar putea să nu poată ieşi cu fruntea sus.
    Dar poezia este minunată , plină de un crud adevăr admirabil exprimat!

  3. ovi zice:

    se zice… iubirea este mai puternica decat frica…
    si totusi… da… uneori ne este teama de iubire… alteori iubim, iubirea in pofida oricarei frici…
    dar… cred ca fiecare dintre noi… barbati si femeii, deopotriva… am cunoscut si ne-am bucurat de iubire…
    minunat este cand… bucuria asta ramane continua… sau cel putin pe termen foarte lung…
    si acum iara repet vorba mea… cine nu iubeste, chiar daca inca mai respira, este deja mort…
    minuante versuri… absolut minunate…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s