POEZII NOI: EMOȚII DE IARNĂ

EMOȚII  DE  IARNĂ

IMENSITATEA IUBIRII cu MARIA BOTNARU

Sunt copleșită de acerbică răcoare,

O frunză, pe cărare, îmi cere îndurare,

Mă prinde iarna în fatidică-nchisoare,

Se rupe greu din mine toamna călătoare.

 

O vara cu pelin înțeapă-amar în rană

Și-un litoral îmi poartă  urma de aramă,

Din flori albastre ochiul învie iar decorul

Și cu un tril bezmetic trezește-n vis ogorul.

 

De frigul ei, câinos și-avan mi-e teamă,

De urlete nocturne, șuierături în gamă,

De viscolul turbat, cu sulițe în coamă,

Ce naște lacrima sub înserări de geană.

 

Și zbuciumul lovește cu răceală gândul,

Mirific, năzuințele mă năvălesc în goană,

Certându-mi , dezolat, sleit, cuvântul

Ce-nșiră-n agonie emoții palide, de iarnă.

 

 Răscruci de anotimpuri  mă destramă,

Ningându-mi umerii cu melancolică năfrmă…

Las  fruntea-n palma ta, un cuib de alinare,

Marama e-n risipă…

                       Am, iarnă, dragostea, ca apărare!

 26 noiembrie 2013       Maria Botnaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în POEZIS. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la POEZII NOI: EMOȚII DE IARNĂ

  1. razvydeva zice:

    Foarte frumoase versurile.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s