VERSURI NOI: DIN PĂRUL MEU

DIN PĂRUL MEU

Imensitatea Iubirii cu Maria Botnaru

Din părul meu urzesc un cuib de dor,

S-adun-a ta suflare ostenită

De cutezări și de al zilei zbor,

Să o adorm în lanul unduirii, pribegită.

 

Prin valul des și mătăsos

Strecoară-ți degetele obosite

Și trece gingaș plugul lor

Prin brazdele ce-așteaptă măgulite.

 

Și soarbe-aroma de cais,

Ce a ierupt în floare,

Să-mi nască buzele-un surâs

Și-n ochi să prind un soare.

 

Ascunde capul în negrii nori,

Să-și afle resemnarea,

Ca, legănată până-n zori,

Să doarmă-n cuib de dor suflarea.

 

22 ianuarie 2013  Maria Botnaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în POEZIS. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s