VERSURI NOI: DOAR IUBIREA

   DOAR IUBIREA

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA  BOTNARU

Doar tu, iubire, îmi crești speranța si-o susții,

Când îmi îngheață sufletul din lipsă de-armonii,

Doar pasul tău m-alungă pe poteci de poezii

Atât de voluptos, că sufoc orele pe la chindii.

 

Cu glas domol m-ademenești în răsărit de zori

Si răscolesc, ca pasărea, prin colț de palizi nori,

Și-n noaptea de nesuferitul dor, ca un deochi,

Știi s-aprinzi cer albastru-n nedormitul ochi.

 

Lumina ta-nflorește pădurile în primăvară,

Din măreția ta cresc holdele în miez de vară,

Din mierea ta se nasc cei mai frumoși copii,

Puterea ta dezleagă lanț de griji și de urgii.

 

Ești linia din orizontul ce ne menține vii

Și fără pulsul tău suntem doar umbre sau stafii.

De n-aș fi savurat , din plin, a ta splendoare,

Cine-aș fi fost și eu în astă viață,  trecătoare?

4 decembrie 2012   Maria Botnaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în POEZIS. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la VERSURI NOI: DOAR IUBIREA

  1. Mala Teaha zice:

    Versuri sensibile si incarcate de emotie ! E o placere sa le rostesti !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s