VERSURI NOI: UN MĂRȚIȘOR

UN MĂRȚIȘOR!

 

Și vine, vine o dorită primăvară,

Ne scutură din ale iernii bucurii,

Ne alină așteptarea ca pe o povară,

Ne farmecă  cu neuitate rapsodii.

 

Ne aduce albul,  furat din prospețimea

Zăpezii, rămasă din troian, ca suvenire

Și un dalb, erupt din stropul purității,

Crescut în ochi de ghiocel, cu a ei pornire.

 

Vine cu albul  imaculat în lăcrămioare

Ce ne trezește sufletul la dulce srbătoare,

Cu  frăgezimea lor, privirea ne mângâie,

Cu gingșia lor sublimă,  pădurile învie.

 

Din oceanul armoniei, cu a ei magie,

Revarsă-n suflete  suprema  feerie.

Scânteie rubinie din suavă  fericire,

Un strop de roșu e simbolul de iubire.

 

Cu vraja ei, aprinde mare de lalele,

Ca un îndemn de sacră împlinire,

Ca un apel, ne amețesc intens, rebele.

Prin roșul lor, ne cere iute dezmorțire.

 

Din două alese fire: tandrețe,  fericire,

Din alb și roșu – puritate plus iubire,

Ne împletește, iscusit, un simplu lănțișor

Și îl purtăm în piept: e sfântul Mărțișor!

29 februarie 2012  M. Botnaru 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în POEZIS. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s