VERSURI NOI: UNEORI…

U N E O R I…

 

Uneori mă doare a mea așteptare,

E multă, se culcă pe cărare și doinește

Un bluz posac ce nu se mai sfârșește.

 

Uneori mă doare a mea liniște,

E prea imensă, se-așterne la picioare

Și ore lungi suntem ca două surioare.

 

Uneori mă doare a ta plecare,

Cu glasul ei mâhnit, este mistuitoare,

Trezește golul ce rodește o ninsoare.

 

Uneori mă doare, hoinar, gândul

Cu sete de iubire, pornește vântul,

Să-mi mai zvânteze, crud, cuvântul.

 

De multe ori mă doare a mea răbdare,

Deschide larg pleoapa-n noaptea mare

Și aștept ca un copil prima rază de soare.

 

Uneori mă doare a mea sinceritate,

Scoate din suflet greșelile demult iertate

Și le înșiră în memorie, șă fie condamnate.

 

Uneori mă doare o  veche amintire,

Șterge prea lesne din scunda fericire

Și învelește cugetul în pustie rătăcire.

 

Și niciodată nu mă doare a mea iubire,

Mi-aduce vraja care cere sete de-armonie

Și curge sufletul în dulce, pentru tine, poezie… 

20 februarie 2012  M. Botnaru

        

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s