VERSURI NOI: SFINTELE, MAMELE

SFINTELE, MAMELE

 

Mamele noastre, mamele,

Adună ca pâinea albă dorul,

Chiar de îngălbenesc năframele

Și îmbătrânește, din rod greu, ogorul.

Mamele harnice, mamele,

Aleargă să învețe povețe, sărmanele,

Pentru orice răscruce din viață,

Să ne aprindă o mai senină dimineață,

Mamele noastre, mame,

Des uită să doarmă vise bune,

Tot zboară prin lume cu o  foame,

Pentru copilași pacea s-adune.

Mamele noastre, bunele,

Devin cu anii străbunele

Și nu vrem să plece nici unele,

Din soare le-aprindem cărbunele,

Din chinul de dor le alinăm suferința,

Ca unui copil, le împlinim dorința.

Și ele se fac tot mai mici,

Și învață din pași de furnici,

Și uită cuvinte de ceartă,

Le învață pe cele de iartă,

Mai uită din grea amintire,

Pe noi ne-învelesc în iubire,

Mai trec peste vremi și păcate,

Nu uită numai de moarte…

Mamele noastre, mamele,

Grea cruce e dorul, mereu ne cere

O veșnică iubire pentru ele.

Sfintele noastre, icoanele,

Mamele noastre, neuitatele,

Mamele noastre, adoratele… 

 15 februarie 2012   M. Botnaru

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s