FRUMOASĂ MUZĂ…
Frumoasă Muză, să nu mă lași pustie,
Rămâi la al meu braț ,în cântec mă învie,
Te-aștept de eri cu un nesaț de poezie,
Destul cât am purtat în suflet sărăcie.
Ești cea minune de izvor cu apă vie
Și dacă seacă el , sunt stinsă pe vecie,
Și dacă nu ating cu pasul nouă culme,
Cum să mă uit cu ochi cinstiți la lume ?
Am chinuit o lungă viață a ta chemare
Și căutam la poarta ta un semn de aprobare,
Mă măcinam mereu să gust din a ta floare,
Prea necăjită mai visam o sfântă sărbătoare .
Și a venit această zi, din pieptu-mi de granit
O lavă de cuvinte șuvoi neogoit a răscolit ,
Stângaci ,cu neâncredere pe foaie le-am culcat,
M –am întristat , că-i tot , dar vraja-i a urmat .
Mă mistuia în noapte, să mai număr din stele,
Mă deștepta din vis , să- îmbrac dorul în ele
Și am simțit , că sunt topită-n flăcări de un foc
Cu o putere , ce amețește inimă și creer într -un joc.
Prea fericită savurez și azi frumoasa sărbătoare
Și mă întreb, de ce iubită sunt de cer cu soare,
Poate-am venit pe lume din stea cu mult noroc?
Te rog cu lacrimi MUZA mea , fii veșnicul meu foc …”
16.10.2011 B.M.V.
