SĂ NE CUNOAŞTEM RĂDĂCINILE: TIGHINA (1)

SĂ NE CUNOAŞTEM RĂDĂCINILE…(pagini de istorie)

 

Precum  se  știe,localitatea este atestată pentru prima dată documentar  intr-o  gramotă  emisă la 8  octombrie 1408  de cancelaria  domnitorului Alexandru  cel  Bun.

Scrisă  în  limba  slavonă,în  limba  oficială  de  atunci, prin intermediul  ei vestitul  voevod acorda privilegii  comerciale pe  întinderile  Țării Moldovei negustorilor din Liov. Fiind  menționat  în documentul  respectiv ca  punct vamal la trecerea  peste Nistru spre  târgurile  tătărești,denumirea  localității  figurează de  trei  ori  și  în toate  cele trei  cazuri sună  întrucâtva neobișnuit: Teagheaneacheaciu.

În ziua  de 18  martie 1534 domnitorul  Moldovei Ștefan  al doilea,fiul  lui  Alexandru cel Bun, confirmă negustorilor  din  Liov privilegiul  comercial, acordat  anterior de tatăl  său . Deși textul  actului  se  aseamănă  intru  totul  cu  cel  expus  în  gramota  din  1408 ,de  astă dată  denumirea  punctului  vamal  de  la  apa   Nistrului,ce  se  repetă  și  aici  de  trei  ori ,e scrisă  puțin  altfel  și  anume – Teghenecheciu.

În  continuare  ne  vom  referi  la   un  alt  act,eliberat  la  Vaslui  în  ziua  de 24  februarie 1452 prin   care  voievodul  Moldovei  întărea  mănăstirii  Bistrița  Botna  cu  ezerele  ei. Ea  ne  interesează  în  mod  deosebit ,deoarece  denumirea  localității  de  pe  Nistru  e  redată  într-o  formă  mult  mai  aproape  de  cea  actuală:Teghin.

 S –ar  părea  ,că  denumirea  pusă  în  discuție ,cizelată  de  timp ,ar  trebui  să  apară  in  documentele  ulterioare  anume  sub  o  asemenea  formă .  Când  colo , numele  strămoșescului  târg medieval din  nou  apare  într-un  act  emis la  29  iunie 1456  în  cetatea  de  scaun  -Suceava – pe  când  domnea  în  Țara  Moldovei  Petru Aron ,un  alt  fecior al  lui  Alexandru  cel  Bun.  E  o  gramotă  domnească ce  se  păstrează  la  lvov,înmânată  acelorași  negustori lioveni , cărora  Petru  voevod le  întărea la  rându-i  dreptul comercial  acordat  de  tatăl  său .  Pe  lângă  modificările,  ce  au intervenit  în  text ,mai  constatăm  că  denumirea  vămii  nistrene e  atestată  de  două  ori  și  în  ambele  cazuri,fapt  interesant, e  ortografiată  în  mod  diferit:Tighinecheaciou  și Tegheneceaciou .

La 3  iulie  1460 avantajele  de  care  se  bucurau   comercianții   din  Lvov  sunt  confirmate  și  de  Ștefan  cel  Mare .El  restabilește  vămile  ,ce  aveau  să  le  plătească  pentru  mărfuri  de  import , de  tranzit  și  de  export ,cum  erau  în  privilegiul  unchiului  său  Ștefan  al  doilea .În  gramota  domnească , păstrată  și  ea  în  arhiva  orașului  Lvov, găsim  scris :„…a  ou  Tighinii  da  platet cacje  is  perva  platili  mîto”(„la  Thigina  vor  plăti  vama  ,ce  s-a  plătit  și  mai  înainte”).Denumirea  orașului  figurează  o  singură  dată.Și  e  scriă ,precum  ne  putem  convinșe,fără  acea inserție  de  la  sfârșit. Ca  atare și  însuși  întreg  textul diferă  completamente de  al  celor  trei  scrisori eliberate anterior.

    Prin  urmare,vechia  denumire a  orașului,însoțită  de  terminațiile „cheaciu”,checiu”, „cheaciou” și  „chiciou”,e  prezentă  doar  în  actele ,puse  de curtea  domnească  la  dispoziția târgoveților  din  Lvov   , cu  excepția  celui  emis  de  Ștefan cel  Mare .De  ce? La  întrebarea  dată  ar  putea  răspunde savanții – slaviști, descifrând ce  sens  au  terminațiile  în  cauză.                        

   Istoricul  Ștefan  Ciobanu ,care  absolvise  secția  de  slavistică a  universității  din Kiev, e  de  părerea  ,că  în  traducere  din  limba slavonă , ar  fi  însemnând  „la  porțile  de la Tighina”.Iar  conform  unor  specialiști  de  azi , sufixul alăturat  numelui  propriu  Tighina ,are  următoarea semnificație: „ văd  loc  de  trecere”.

   Etimologia  cuvântului   Tighina , care  nu  este nici  slav ,nici  român, ne-ar  putea  da  deslușiri  în  ce   privește  epoca  ,în  care  a  luat  ființă  orașul . Cu  toate  acestea nici  până  astăzi  nu  e cunoscută  cu  exactitate  proveniența  lui. Iată  ce  considerații  există în  această  ordine  de  idei.

   Ștefan  Ciobanu  scrie  următoarele:„O  denumire  geografică,asemănătoare cu acea  a Tighinei găsim  și  în  altă  parte .Pe  râul   Nipru  se  găsește ceva  mai  sus  de  Herson  un  târgușor Teaghinca ,pe  un  râuleț  cu  acelaș  nume .Aici  în  anul  1491

Mengli Ghirei ,hanul  din  Crimeea ,înființează  o  cetate ,cărea  îi  dă  denumirea de „Tiaghini” ,„Tiaghinca”…în  dialectul  cuman  găsim  cuvântul „tăgăna”, cea ce  înseamnă  ceașcă  mare ,blid  ,taler.

 Luînd  în  seamă , că  denumirile toponimice   turcești  de  la  noi  din  epoca  dinaintea  venirii  turcilor, sunt  de origine  tătară,se  poate  deduce ,că  această  denumire  este  tătărească.

  Prin  urmare ,se  impune  concluzia ,că  vadul  de la  Tighina  a căzut sub  stăpânirea tătarilor  la prima  lor  năvălire  în Moldova, în  veacul  al  XIII –lea .În  cursul  celor  câtorva  decenii, cât  au  stat  prin  aceste  locuri,tîtarii  se  folosesc de acest  vad  și  înființează  aici  o  așezare omenească  numind-o  Tighina. Desigur  nu  putea  fi  vorba  de  înființarea  unei  cetăți, întrucât  tătarii  la  început  nu  aveau  obiceiul  de  a  construi  cetăți.

Reflecții  asupra originii  toponimului în  cauză  conține  și  studiul  lui A.Eremia „Nume  de  localități”.„Ceza  Cuun derivă  toponimul  Tighina  din  limba  cumarilor  tegana-  „buză”.La  aceasta…el  adaugă ,că„  nu  numai orașul și  cetatea  Tighinei, ci  și  toată  valea  a  fost  numită  din  timpurile  cele mai  vechi  din  cauza  figurii  ei  topografice  ,care  semăna   mult  cu  o  buză .  

     La  începutul  toamnei  lui  1538 în  țară   dădu  buzna  „oastea  tătărească  și  puterea  împărăției  turcești ca  un  pohoi  de  grabu  ce  vine ” cu  însuși  Soliman I în  frunte ,multă  pradă  și scădere   fîcându  țării”. Inscăunându-l  în  locul  lui  Petru  Rareș ,fugit  în Transilvania, pe  Ștefan  Lăcustă ,credincios  lui ,sultanul  turc ,precum ne  spune  cronica  moldo-polonă,„…a luat  sub  stătpânirea sa  o  cetate  moldovenească,Tighina”.Înălțând  pe dată  în locul  cetății  de  aici o   puternică  fortăreață,turcii ,așa  după  cum  obișnuiesc  să  procedeze toți  acei  ,ce  pun  stăpânire  pe  pământurile  străine ,i-au  răpit  neperitorul  nume venit  din  moși –strămoși  și  l-au  înlocuit  cu  unul  adus   de  dânșii  – Bender .

  Pentru  toponimul  respectiv ,consemnează  lingvistul   A.Eremia „s-au  dat  pânâ acum  mai  multe explicații: 1)turci,benimideria„râul să  fie  al  meu;2) beniderimi„eu  vă  ordon ;turci, bendere „eu  vreau ” ș.a.           Aceste  explicații , însă ,n-au  fost  acceptate .Etimologia adevărată  a toponimului  este  turcismul  bender- „port,port  maritim”;„oraș  maritim ”(„oraș  fluvial”). În turcește  acest  cuvânt  a  fost  împrumutat  din  limba  persană .Condițiile  ,care i-au  făcut  pe  turci  să  denumească  astfel localitatea,au  fost , după  toate  probabilitățile , în  primul  rând  poziția  ei geografică(lângă râu,pe  malul  Nistrului) și prezența portului gata  amenajat. În felul  acesta turcii au continuat  o  tradiție  toponimică  mai  veche,deoarece  cunoșteau  și  alte orașe  cu  numele Bender.În  Iran existau  multe  orașe-porturi ,numite astfel,dintre  care unele s-au  păstrat până  astăzi:Bender-Ghioz, Bender-Șah(porturi  la  marea  Caspică) ,Bender-Abas,Bender-Deilem,Bender –Șahpur(porturi în  golful  Persic) ș.a.

Cu  toate,că  turcii  numesc  vechia așezare moldavă de la  vadul  Nistrului după  bunul  lor  plac, denumirea  de  cândva a dăinuit  prin  anii  plini  de urgie, adăpostită  fiind  cu  pietate în  crângul  veșnic  al  memoriei  neamului.        Moldovenii nicicând  nu  i-au  zis  Bender, ci  au  continuat  cu  demnitate  s-o  numeascăcu  acel  nume  de  baladă –Tighina. Drept dovadă  ne  servesc  letopisețele  cronicarilor Grigore  Ureche , Miron  Costin , Nicolae  Costin, Ion  Neculce. De  fiece  dată,  când în  paginile  lor  se  refereau la  această  localitate, transformată după  1538 în  raia  turcească, ei o numeau  Tighina.

Bunăoară , Grigore  Ureche  relatează  următoarele  în „Letopisețul  Țării  Moldovei”: la 1584 „cănd  au  prădat  cazacii  Tighinea și  au  arsu”,când „niște cazaci  au  prădat  niște  sate din  sus  de Tighinea” ș.a.Miron  Costin  în  cronica  sa  menționează despre  moartea  în  1661, la „Tighinea ”a domnitorului Ștefăniță  Lupu sau  despre faptul,că  „birul  țării era  legatu  la Tighinea  pre  acele  vremi…”Toponimul  Tighina  este  utilizat destul  de  frecvent  de  Ion  Neculce ,cronica  căruia  se  încheie  cu  anul  1743.  In  letopisețul  lui  numărăm 68 de  mențiuni,referitor  la  Tighina.

Vechiul  nume  al  urbei  îl  întâlnim  și  în  unele  documente și  publicații străine ,apărute  după anul 1538.  De  exemplu  în  actele rusești  de mai  târziu, cum a fost  tratatul de geografie  din veacul  al  XVII-lea  „Kniga  bolișogo  certeja”(cartea planului  mare )  se scrie „Teghini”, „Teaghini” și „Teaghina”. În  actele  poloneze  și  latinești  Thigina  figurează  ca Tehinia,„Tehyna”,„Teghinea”  și  „Tighinea”,„Thehina”,„Tehin”,„theghinea”,„Tehyn”  și  „Techin”. Pe  harta Europei  a  lui  Levinius,ce  a   văzut  lumina tiparului  în  1630  și  un  fragment  al  cărea  a  fost  publicat  în  revista „Moldova”( N9 din  1989)  e  scris „ Tehinie”.

  După  actul  istoric  din 1821,când Basarabia  fusese  anexată  la  Imperiul  rus,a  fost  pusă  oficial  în  circulație  denumirea  de  Bender.Și  aceasta  s-a  întâmplat  din  simplul  motiv,că  cinovnicilor  ruși ,care  erau  departe  de  interesele poporului  cotropit, le-a  fost  îndiferent  , ce denumire  trebuie  să  poarte  orașul. Ei  au  acceptat cu  ușurință  denumirea  Bender, deoarece  ea  prinsese  rădăcini  în   Rusia pe  parcursul  secolului  XVIII – lea  în  urma  celor câteva  războaie  ruso-turce.  Și  a  început  să  se înrădăcineze  mai  ales  din  1709,când ,după  ce pierde  bătălia   de   la  Poltava,aici  se  refugiază  regele  suedez  Carol   al XII-lea  și  Rusia  pornește  un  duel  diplomatic cu  Turcia  în scopul  ,de  al  expulza  pe  regele  pribeag  din  posesiunile  osmane  .  Cu  această  ocazie , în  documentele semnate  de  țarul  Petru  I,găsim  scris „Bendere” .

Deși  toponimul  Tighina  a  fost  neglijat  de  administrația  rusă,el  n-a  dispărut  nici  în  secolul  al  XIX –lea.  Iată  ce  spicuim în  acest  sens  din  lucrarea  istoricului  și  scriitorului  rus N.I. Nadejdin întitulată  „O  promenadă  prin Basarabia”

(„Progulca po  Bessarabii”) „…noaptea  am  trecut  pe  lângă  renumita  cetate  Bender, numită  în moldovenește „Tighino”.

De-abea  în  ajunul  anului 1917,când  Russia intrase în  faza  unor  trânsformâri  democratice,la  ordinea  zilei  a  fost  pusă  problema  revenirii  orașului la  denumirea  străbună  Tighina. Nota hărții  din  1916  ( se  păstrează  în  fondurile  muzeului  din  Tighina) a  județului  Bender conține  următoarea informație:„ …denumirea  Tighina  s-a  păstrat  în  uz  general până –n prima  jumătate  a secolului  XVIII –lea   și  se  întâlnește  până  și într-un  document  din  1827 ,paralel  cu  cea contemporană, denumirea  turcească  a orașului”.

Tot  în acest an  problema respectivă  își găsește  reflectare în paginile ziarului  „Bessarabsskii  iujnâi  krai”,ce  apărea  zilnic  la  Tighina în  acel  timp și a  cărui  colecție se păstrează  la  biblioteca „M.E. Saltâcov-Șcedrin”  din  Sanct -Petersburg .  Numărul  1322  din  30  noiembrie  1916 oferă cititorilor  săi un material întitulat „Pereimenovanie goroda Benderi”(„Schimbarea  denumirii  orașului Bender”) .  Să-l  reproducem  integral:„zemstva  municipală  a județului  Bender a  primit  o notă  ,semnată  de membrul  acestui municipiu E.E.Stepanov cu  următorul conținut:„Sfârșitul  secolului  XV.Hoardele  turcești  au  asediat cetatea  Teaghin.Zidurile  ei  de  piatră,turnurile  tari  nu  cedau  în  fața  eforturilor  depuse  de dușmani.De pe  unul  din  dealurile din apropiere pașa privea  la  zadarnica  luptă și  asculta  cei se  spunea  despre  această  cetate  de  necucerit.„Ben-dere- eu – vreau”- insista  el .La  vrerea  sa  cetatea  a  fost  luată și  numită  de  turci  Bendere.Dar  denumirea  veche Teaghin (Tighina ,Teghina) se  mai păstrează  încă  până la  jumătatea  sec.XVIII. La expoziția poloneză,organizată  în  toamna anului 1991 la  Odesa era expusă  o  hartă  geografică  a  Regatului Poloniei  și  Lituaniei ,editată  de Conrad  Lofter în  1772 ,pe  care  a  indicat  Bender au  Tekin. N-a  fost  dat  uitării acest  nume  nici în  sec.XIX. În  arhiva  gubernială de  desene  tehnice , V.M.Purișchevici  a  găsit  descrierea  oficială  a  Bugeacului alcătuită  la  1827 ( ediția  zemstvei  din Akkerman,p.90) în  care  e  scris : Bender  în  moldovenește Tighina.

Numai din  cauza  indiferenței față  de  tradițiile locale și a  utilizării  oficiale  a  numelui  turcesc, vechia  denumire  a  început cu încetul să  fie  dată  uitării ,

Cu  toate  ,că  A. Bălțătesco, un  părinte  din  oraș  auzise de  la  oameni încă  acum  40  de  ani de  denumirea „Tighina”. Punând problema revenirii  orașului  nostru  secular la  vechiul  număr  ruso-moldovenes Teaghin( sau  Teghina,Tighina,Teghinea) țin  să  o  prezint pentru  a  fi  examinată zemstvei municipale Bender spre a  se  face  un  demers corespunzător ,dacă această  propunere va  fi  acceptată de adunarea  județeană  a  zemstvei.Restituire numelor vechi de  către  puterea imperială e  proaspătă în  memoria  noastră(bunăoară , Derpt  -Iuriev). O  problemă  similară  ,privind  revenirea Iamburgului la vechia denumire Iamgorod, este  abordată în  anul  curent de  către  adunarea zemstvei  din  Iamburg.

 

Bender,10 noiembrie 1916                                   Evg.Stepanov

Fiind  de accord  cu punctul  de  vedere al  d-lui  Stepanov, zemstva  municipală se adresează  celei  de-a  48 adunări  ordinare a zemstvei  din  Bender, rugând-o ca ,în  caz  ,dacă  va  accepta  ideea  întoarcerii  orașului Bender a numelui  de  odinioară,Teaghini ori  Tighina,să autorizeze  zemstva municipală

pentru a face  un  demers respectiv  și , de-asemenea, să-i  informeze în  problema  aceasta pe  primarul or. Bender ,numai  dacă  duma orășenească  va  binevoi  să facă  un  demers  identic.

Autorul  notei- Evghenii Espinovici Stepanov-era un  fost  militar ,locotenent colonel de  rezervă,iar părintele Alexandru Bălțătescu, despre  care  se  vorbește  în notă ,executa pe  atunci  funcția de  paroh  al  bisericii Sfinților Petru  și  Pavel  din  Tighina(la  începutul anilor 50 ai sec XX această  biserică a  fost lichidată).

Peste  scurt  timp ,la 3 decembrie ,același  ziar comunică știri  despre  mersul  lucrărilor celei  de-a   48 adunări  ordinare a zemstvei din Bender în  cadrul  cărea președintele adunării –D.D.Pisarjevschi a menționat:„Eu sunt  de acord ,că  e timpul să ne  dezicem de  denumirile turcești.chestiunea ,cred  eu e destul  de clară, de acea propun ca aceasta să  fie  pusă  la vot ”.

„Prin vot  deschis,- se spune tot aici ,-adunarea a  aprobat  chestiunea  referitoare  la facerea  unui  demers privind  schimbarea  denumirii  orașului ”.

Demersul  în cauză se  păstrează  actualmente la Arhiva  națională a Republicii Moldova  (dosarul №282 вшт  1917) și  e  întitulat astfel „Dosarul Instituției

guberniale  din Basarabia în  chestiuni de  zemstvă. Demersul  Zemstvei  municipale a județului Bender referitor la înapoierea orașului  Bender a numelui  de cândva „Teaghin” sau „Teghina”.Inceput la  28 ianuarie și   încheiat  la 5 martie 1917”. Dosarul  include  scrisoarea cu  №2135 de la 21  ianuarie  1917,semnată  de președintele zemstvei județului Bender și  având  următorul  conținut: „Excelenței  sale  d-lui  gubernator  al  Basarabiei.Prezentând copia raportului  №110 al  municipialității celei  de-a  48  adunări ordinare  a  zemstvei municipale „Despre întoarcerea orașului Bender a  numelui  de  cândva Teaghin sau  Teghina ,la  care este  anexat  extrasul din  decizia  Adunării  de la  30 noiembrie 1916 ,municipalitatea județeană  are onoarea de-a  cere dispoziția Excelenței voastre în  privința  aprobării conform  ordinii stabilite  a  unui demers referitor la  înapoierea  orașului Bender a  numelui  precedent Teaghin sau  Teaghina ”.

Dosarul mai  cuprinde  raportul  prezentat  de E.E.Stepanov la adunarea  respectivă  publicat  anterior în „Besarabskii  iujnâi krai ” și al  cărui  conținut  a  fost  reprodus  deja  mai sus .

Propunerea  de  toată lauda  făcută de zemstvă  s-a pierdut în învălmășeala evenimentelor cruciale  din 1917 .Și  numai  după  1918 orașul  și-a  recăpătat străvechia denumire Thighina .Dar  din „fericitul ” an 1940 (cu  excepția perioadei  din  1941  până  in  august 1944 )  orașul  iarăși  începe să  se  numească oficial  Bender .

Autoritățile urbei  înțelegeau prea  bine ,că  denumirea „ Bender” e străină  orașului ,despre care ne și vorbesc procesele-verbale ale ședințelor comitetului executiv Bender ,în cadrul  cărora erau  propuse  noi  denumiri pe  care să  le  poarte orașul  cu „ cinste” .Astfel  în  hotărârea  comună  a comitetului executiv Bender și  a  biroului C.O. al P.C.(b) al Moldovei din  31 octombrie 1949 ,se  sublinia ,că  denumirea  actuală  e  de  proveniență  turcească ,

acceptându- se următoarea  propunere :„A considera necesar  schimbarea  denumirii or.Bender în Dnestrovsc și  gara  Bender în  gara  Dnestrovsc…

A ruga Consiliul de  Miniștri al R.S.S.M. și C.C.al P.C.(b)  al Moldovei să  susțină  acest  demers ,ce  reflectă  multiplele  dolianțe și stările  de spirit ale  truditorilor din  oraș ”.

Peste  puțină  vreme se  revine  la  problema dată .La 11 mai  1950 comitetul  executiv orășenesc decide:„În cinstea celor 150  de ani de la moartea marelui  comandant  de oști rus A.V.Suvorov a ruga Prezidiumul  Sovietului Suprem al R.S.S.M. să  facă  demers pe lângă  Prezidiumul  Sovietului  Suprem al  U.R.S.S. în  privința schimbării  denumirii orașului  Bender în  orașul  Suvorov ”.

Dar  demnitarii  staliniști  au  lăsat, pre cum se  vede ,fără  nici  o  atenție cele două demersuri. Între timp  Nistru și-a mai  purtat 6 ani apa spre mare .Și iată că la 28  februarie 1956 intervine o nouă hotărâre a biroului C.O. al P.C.M. și    comitetul executiv  în  problema abordată . Propunerea rămânea ,însă, cea veche – orașul  să se numească Dnestrovsc .Nefiind  și  de astă  dată  realizată ,la 10 iunie 1964  biroul C.O. al P.C.M.  și comitetul executiv adoptă o altă  hotărâre:„Ținând  cont atât de  doleanțele  oamenilor ,prezentate la  adunările de  la  uzina Moldavcabel , de la Combinatul de mătăsuri,de la Depoul de locomotive etc,cât  și  de faptul că  denumirea orașului Bender dată de  turci ,de  acești  cotropitori ai pământului  moldovenesc,nu  reflectă nici  realitățile  istorice,nici  cele etnografice, biroul  comitetului  orășenesc al P.C.M. și comitetul executiv al Sovietului orășenesc  de deputați ai poporului hotărăsc:In  legătură cu  aniversarea a 40-ea a creării Partidului Comunist al Moldovei a ruga Comitetul Central al P.C. al Moldovei și Consiliul de Miniștri al R.S.S.Moldovenești să facă un demers privind schimbarea denumirii orașului de  acum  încolo numindu-l Tcacenco (sau Dnestrovsc)”.

În  prezent,când societatea noastră trece  printr-un  proces de  restructurare,la ordinea  zilei se află chestiunea privind revenirea la  denumirea  Tighina.Dar  deoarece  această dorință parvine  din  partea  băștinașilor,populația  de limbă rusă ,care  constituie majoritatea în  oraș,se  opune cu  desăvârșire.Pentru  a demonstra ,că denumirea turcească le  convine pe  deplin,ei  au  înclus această chestiune, împreună cu  altele  trei ,în  buletinele de vot pentru  referendumul nelegitim,organizat în  cadrul orașului la 1 iulie 1990 .

Sperăm , totuși, că într-o bună  zi rațiunea va  triumfa și orașul  va  reveni ,în  cele din  urmă , la frumosul  și  corectul ,din  punct de vedere istoric nume-TIGINA.

Revista CUGETUL, nr.5-6 din 1991, pag. 43-47

   

Reclame
Acest articol a fost publicat în GÂNDURI RĂZLEŢE sau JURNAL, TIGHINA IN ISTORIE ŞI ARTE, Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.